Tradiții și obiceiuri

Cea mai importantă manifestare etnofolclorică a ținutului este Festivalul Pădurenilor, organizat anual la Poieniţa Voinii. După moartea cunoscutului interpret de muzică populară Drăgan Muntean, festivalului i s-a conferit numele său, întrucât Poieniţa Voinii este satul natal al artistului. Casa-Muzeu „ Drăgan Muntean”, deschisă publicului chiar în reședința regretatului rapsod din Poienița Voinii, adună o colecție de costume, podoabe și porturi tradiționale pădurenești, de un specific inconfundabil.


Portul bărbătesc pădurenesc are trăsături comune cu portul din zonele învecinate şi chiar cu cele mai îndepărtate, piesele de bază fiind cămaşa şi izmenele. Cămăşile erau lungi, asemenea celor din Ţara Haţegului şi Banat, ajungând până la genunchi. Se reamarcă apoi „laibărul” din pănură albă, tolobonii (un fel de ciorapi din pănură albă) şi opincile cu gurgui înalt, confecţionate din piele groasă de vită.

Portul femeiesc era diferenţiat după statutul civil: vara, fetele umblau cu capul descoperit, părul fiind împletit în două cozi, dar iarna purtau batic colorat din caşmir („chişchineu”) de preferinţă de culoare roşie, cumpărat din prăvălii. Femeile măritate purtau întotdeauna batic alb din bumbac („cârpă albă”). La costumul de sărbătoare nevestele purtau ceapsă (bonetă neagră, brodată cu fir de lână) de care era prinsă, în dreptul conciului, prin intermediul unor ace cu gămălie mare, „cârpa lungă”, care, petrecută la spate pe sub pieptar, ajungea până spre genunchi.



Ceea ce atrage atenţia la ţinuta de sărbătoare a pădurencei sunt podoabele, atât prin multitudinea lor, cât şi prin metalul alb (cositor) şi galben (alamă şi bronz) din care sunt confecţionate, dar şi prin modul în care le poartă. Cel mai impresionant „sistem de împodobire” este concentrat în jurul taliei. Peste mijlocul încins cu brăcire, pădureanca pune „balţii”- un cordon din piele de capră neargăsită, acoperit cu vreo 700 de ţinte de cositor. Puţin mai jos de balţi, se încinge cu un lănţişor din sârmă de alamă, în zalele căruia sunt prinse vreo 30-40 de inele de bronz sau alamă decorate prin incizie cu străvechi motive solare şi vegetale. Sub lanţul cu inele, femeia pune un alt lănţişor de care atârnă vreo 30-40 de cheiţe galbene, decorate şi acestea prin asocieri de cercuri, puncte şi linii incizate, iar mai jos de rândul cheițelor, peste opregul din spate, sunt alte trei lănţişoare simple, numite în grai local „zale”. Toate aceste lănţişoare sunt confecţionate din alamă, fiecare împletit în alt model: „şerpeşte”, „în scăriţă”, „în lacăte”. Pe şoldul drept femeia tânără prinde încă o podoabă, aproape stranie, numită „streicuţă de chei” sau „chei pe chici” (şold). Făcându-se o numărătoare a pieselor ce compun aceste podoabe s-a constatat că numărul lor trece de 1.000, iar greutatea depășește un kilogram.



Dintre cele mai apreciate și mai îndrăgite obiceiuri se remarcă: Nunta pădurenească, prezentată de locuitorii satului Hăşdău, comuna Topliţa, Pomana lui Sântoader, prezentată de tinerii din comuna Lelese, Măsuratul oilor şi Colindatul, realizate de gospodarii din satul Feregi, comuna Cerbăl.

Cea mai importantă manifestare etnofolclorică a ținutului este Festivalul Pădurenilor, organizat anual la Poieniţa Voinii. După moartea cunoscutului interpret de muzică populară Drăgan Muntean, festivalului i s-a conferit numele său, întrucât Poieniţa Voinii este satul natal al artistului.

CONTACT